Care-o fi în lume… – Mihai Eminescu

Care-o fi în lume și al meu amor? Sufletul întreabă inima cu dor. Va fi mănăstirea cu zidiri cernite, Cu icoane sânte și îngălbenite, Va fi vitezia cu coif de...

Cărțile – Mihai Eminescu

Shakespeare! adesea te gândesc cu jale, Prieten blând al sufletului meu; Izvorul plin al cânturilor tale Îmi sare-n gând și le repet mereu. Atât de crud ești tu, ș-atât de...

Câte nopți eu cugeta-tam – Mihai Eminescu

Câte nopți eu cugeta-tam pân' se-nvăluie gândirea, Pân' ce visele-i gigantici se uscau în nălucire, Adormeam și de-asupra-mi stelele îmblau cuminți, Luna strălucea prin crenge ca o pavăză de aur...

Către Bullatius, după Horaţiu – Mihai Eminescu

Epistole, I, 11 Cum ți se pare, Bullațiu, Chio, falnicul Lesbos, Samosul cel elegant, Sardes, cetatea lui Cresus? Smyrna ori Colophon? Mai mari, mai mici decât faima? Ori sunt nimic...

Către Mercur (după Horațiu) – Mihai Eminescu

Ode, III, 11 O, Mercur, a cărui poveți deprins-au Amphion, urnind după cântecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică ­ Nu...

Către sclav (după Horaţiu) – Mihai Eminescu

Ode, I, 38 Lux persan urâi, băiete, și nu voi Cu fășii de tei ca să legi cununa-mi, Nu căta-n zădar să descoperi unde-i Ultima roză! Simplul mirt cu flori...

Catrene – Mihai Eminescu

Când te pierzi în valul vieții Trist la țărm doar eu rămân: Brațe fără de nădejde, Navă fără de stăpân. * Cum se turbură izvorul Când din el drumețul bea,...

Ce e amorul? – Mihai Eminescu

Ce e amorul? E un lung Prilej pentru durere, Căci mii de lacrimi nu-i ajung Şi tot mai multe cere. De-un semn în treacăt de la ea El sufletul ţi-l...

Ce s-alegea de doi nebuni, iubito… – Mihai Eminescu

Ce s-alegea de doi nebuni, iubito, De ne-ntâlneam demult și nu pierdeam O tinereță, care-am risipit-o? De dragul tău demult înnebuneam, Sau că muream de-atâta fericire, Dar numai sara vieții...

Ce s-alegea de noi, a mea nebună… – Mihai Eminescu

Ce s-alegea de noi, a mea nebună, De ne-ntâlneam demult cu-așa iubire? Sau nebuneam mai mult încă-mpreună, Sau eu muream de-atâta fericire. Viața mea cea strălucită De ochii tăi cei...

Ce șoptești atât de tainic… – Mihai Eminescu

Ce șoptești atât de tainic, Tu, izvor de cânturi dulci? Repezind bălaia undă, Floarea țărmului o smulgi. Și o duci, o duci cu tine, Vâjâind încet pe prund; Ale tale...

Ce suflet trist… – Mihai Eminescu

Ce suflet trist mi-au dăruit Părinții din părinți, De-au încăput numai în el Atâtea suferinți? Ce suflet trist și făr- de rost Și din ce lut inert, Că după-atâtea amăgiri...

Ce te legeni?… – Mihai Eminescu

- Ce te legeni, codrule, Fără ploaie, fără vânt, Cu crengile la pământ? - De ce nu m-aş legăna, Dacă trece vremea mea! Ziua scade, noaptea creşte Şi frunzişul mi-l...

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie – Mihai Eminescu

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor? Braţele nervoase, arma de tărie, La trecutu-ţi mare, mare viitor! Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul, Dacă...

Cereți cânturi de iubire – Mihai Eminescu

Cereți cânturi de iubire: Niciodată n-am iubit ­ Vesel cânt de fericire? Fost-am eu doar fericit? Nu, de când eu sunt în lume Nimeni, nimeni pe pământ N-a zâmbit l-a...

Cezara I – Mihai Eminescu

Nuvelă originală I Era-ntr-o dimineaţă de vară. Marea şi-ntindea nesfârşita-i albăstrime, soarele se ridica încet în seninătatea adânc-albastră a cerului, florile se trezeau proaspete după somnul lung al nopţii, stâncile...

Cezara II – Mihai Eminescu

II — Contesă, voi face pe părintele D-tale să te silească ca să fii a mea. — Cine se-ndoieşte c-o poţi face aceasta, cine, că eşti în stare s-o faci....

Cezara VII – Mihai Eminescu

VII Ieronim se-ntinsese pe patu-i şi dedese-ntr-o parte perdeaua de la fereastă spre a se uita cum luna apunea în râu, făcând parecă din suprafaţa lui un drum moale şi...

Cezara III – Mihai Eminescu

III Onufrei şi Ieronim, trecând pe strade, nu vedeau că erau urmăriţi de-un om. Era pictorul. Ieronim avea să caute la poştă, unde şi află, o scrisoare de la un...

Cezara IV – Mihai Eminescu

IV Pe când Ieronim ieşea cu Onufrei dintr-o veche zidire, îi văzu Francesco şi intră în vorbă cu cel dintâi, ca să-i steie model pentr-un tablou al său. Acesta, văzând...

Cezara V – Mihai Eminescu

V Cezara către Ieronim Iartă dac-o femeie îţi spune că te iubeşte. O femeie frumoasă şi tânără, căci ştiu că sunt frumoasă. Dar ştiu eu... tu eşti atât de mândru,...

Cezara VI – Mihai Eminescu

VI Sunt oameni pe care spiritele de observaţie şi femeile îi descoasă dintr-o singură apucătură — oameni cu puţin spirit, dar de-un caracter tare, expres, consecvent. Astfel era Castelmare. Dacă...

Cezara VIII – Mihai Eminescu

VIII În ziua-n care era să se serbeze cununia Cezarei cu Castelmare, tatăl ei, marchizul Bianchi, muri de apoplexie în mijlocul paharelor şi a comesenilor săi. Când ea-l văzu întins...

Cine eşti? – Mihai Eminescu

Nici luna plutitoare, nici stelele din ceri N-or să pătrundă-n umbra trecutelor dureri, N-or să pătrunz-amarul pierdutei tinereţi, Chiar de-aş avea de-acuma ş-o sută de vieţi, Căci sufletu-mi e-atâta de-ntunecat...

Cine-i (din drama “Steaua mării”) – Mihai Eminescu

Norul ţipă, marea latră, Pleoscăind de stânci în veci, Şi scheletele de piatră, În natura cea maratră, Stau bătrâne, slabe, seci. În castelul trist şi mare, Ce se nalţă rece,...

Cine-i? – Mihai Eminescu

Norul tipa, dunii latra, Marea se zvârcole-n veci, Prin scheletele de piatra, Ce-n natura cea maratra, Stau batrâne, slabe, seci. În castelul trist si mare, Ce se nalta rece, sur,...

Coborârea apelor – Mihai Eminescu

Din munți bătrâni și din păduri mărețe Se nasc izvoare, ropotind se plimbă, Deprind pe rând oceanica lor limbă Și sunt în codri pustnici cântărețe. Spărgând prin stânce albia lor...

Codru și salon [II] – Mihai Eminescu

[ II ] Trecură ani. E noapte. În camera bogată, Pe-un pat alb ca zăpada, copila sta măreț. O candelă de aur c-un punct de foc arată Prin umbra străvezie...

Codru și salon [I] – Mihai Eminescu

[ I ] Zadarnic fete mândre zâmbind cutreier sala Și muzică-i și visuri și farmec îndelung. În ochii unui tânăr sădită e răceala Și note cât de blânde în inimă-i...

Codrule, Măria-ta – Mihai Eminescu

Codrule, Măria-Ta, Lasă-mă sub poala ta, Că nimica n-oi strica Fără num-o rămurea, Să-mi atârn armele-n ea. Să le-atârn la capul meu, Unde mi-oi așterne eu, Sub cel tei bătut...

Colinde, colinde! – Mihai Eminescu

Colinde, colinde! E vremea colindelor Căci gheața se’ntinde Asemeni oglinzilor. Și tremură brazii Mișcând ramurelele Căci noaptea de azi-i Cînd scântee stelele. Se bucur copii Copiii și fetele De dragul...

Confesiune – Mihai Eminescu

Aciea este lumea… de-o sfaram ­ e sfarmata. De sfaram pe vecie acest idol de lut Eterna pace-ntinde imperiul ei mut Si soarele pe ceruri se-nchide ca o rana Ce...

Copii eram noi amândoi – Mihai Eminescu

Copii eram noi amândoi, Frate-meu şi cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam şi înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Şi el citea pe Robinson, Mi-l...

Crăiasa din poveşti – Mihai Eminescu

Neguri albe, strălucite Naşte luna argintie, Ea le scoate peste ape, Le întinde pe câmpie; S-adun flori în şezătoare De painjen tort să rumpă, Şi anină-n haina nopţii Boabe mari...

Cristalografie – Mihai Eminescu

Când aduce blonda Liză Socoteala unei vedre, Universul cristaliză Hexacontetraedre!

Criticilor mei – Mihai Eminescu

Multe flori sunt, dar puţine Rod în lume o să poarte, Toate bat la poarta vieţii, Dar se scutur multe moarte. E uşor a scrie versuri Când nimic nu ai...

Cu gândiri și cu imagini – Mihai Eminescu

Cu gândiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini: Ș-ale cărții, ș-ale vieții, Chiar din zorii tinereții. Nu urmați gândirei mele: Căci noianu-i de greșele, Urmărind prin întuneric Visul vieții-mi cel...

Cu mâine zilele-ţi adaogi… – Mihai Eminescu

Cu mâine zilele-ţi adaogi, Cu ieri viaţa ta o scazi Şi ai cu toate astea-n faţă De-a pururi ziua cea de azi. Când unul trece, altul vine În astă lume...

Cu pânzele-atârnate – Mihai Eminescu

Cu pânzele-atârnate În liniște de vânt, Corabia străbate Departe pe pământ. Iar stolul rândurelelor Trece-ntre cer și mare... O, stelelor, stelelor, Nemuritoare, De ce și voi nu vă luați Pe-ale...

Cu penetul ca sideful – Mihai Eminescu

Cu penetul ca sideful Strălucește-o porumbiță, Cu căpșorul sub aripă Adormită sub o viță. Și tăcere e afară. Lumineazã aer, stele. Mută-i noaptea — numai râul Se frãmântă 'n pietricele.

Cu-amândouă mâinile… – Mihai Eminescu

Cu-amândouă mâinile Inima o ţii Şi îi simţi bătăile Repezi, dulci şi vii. Ochii-n trup se sperie Şi revarsă foc. Ai visat vreodată tu Astfel de noroc? Un noroc asemenea...

Cugetările sărmanului Dionis – Mihai Eminescu

Ah! garafa pântecoasă doar de sfeşnic mai e bună! Şi mucoasa lumânare sfârâind săul şi-l arde. Şi-n această sărăcie, te inspiră, cântă, barde - Bani n-am mai văzut de-un secol,...

Cum negustorii din Constantinopol – Mihai Eminescu

Cum negustorii din Constantinopol Întind în piață diferite mărfuri, Să ieie ochii la efenzi și popol, Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri De rime splendizi, să le dau...

Cum oceanu-ntărâtat… – Mihai Eminescu

Cum oceanu-ntărâtat turbatu-i! - Răcnind înalță brațele-i spumate, De nori s-acață, -n bolta lumei bate, Până furtuna-l reîmpinge-n patu-i. Sălbatecul! Van fulgeri fricoșate Apără cerul... El încredințatu-i Că bolta cea...

Cum universu-n stele… – Mihai Eminescu

Cum universu-n stele iubește noaptea clară, Cu toate-a mele gânduri astfel eu te-am iubit, Când am plecat eu fruntea cu-a gândului povară Pe sânu-ți să se-nchidă de lume ostenit. Simții...

Dacă iubeşti fără să speri – Mihai Eminescu

Dacă iubeşti fără să speri De-a fi iubit vrodată, Se-ntunecă de lungi păreri De rău viaţa toată. Şi-ţi lasă-n suflet un amar Şi în gândiri asemeni, Căci o iubire în...

Dacă treci râul Selenei… – Mihai Eminescu

Dacă treci râul Selenei se face pare că sara Deși-ntr-a soarelui lume eternă noapte nu ține. E-o sară frumoasă ­ adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre;...

Dați-mi arpă de aramă – Mihai Eminescu

Dați-mi arpă de aramă Dar cu strunele de fier Căci să cânt acuma cer Ca un vânt ce se sfaramă Printre stânci de-ngheț și ger. Dați-mi arpă de aramă Pe-a...

De câte ori, iubito… – Mihai Eminescu

De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte, Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată, Departe doară luna cea galbenă - o pată;...

De ce în al meu suflet – Mihai Eminescu

De ce în al meu suflet De ani eu moartea port, De ce mi-e vorba sacă, De ce mi-e ochiul mort? De ce pustiu mi-e capul, Viata într-un fel? Şi...