Adio,-i ultimul sărut – Nichita Stănescu

adio,-i ultimul sărut…
butuci zemoşi de cramposeie
cu viţă tot,cu vană-n lut
te-au fost mustit din bobi,femeie…

s-au dus în vânt nescrise cărţi
prin codrul negru ,de câmpie,
de-au clătinat în multe părţi
ştirbiri,crâmpeie de hârtie.

adio,dar; ‘nainte mergi
spre dealuri cocoşate…
m-au judecat la tălpi cu vergi
descântece din paişpe sate

dar n-ai ştiut:cântărea în roţi
şi vremea-n crenge nu adastă
e spartul târgului la Moţi
şi voi să-mi cumpăr o nevastă

de când era Isus cârpar
câmpia mea undind se scaldă
cu crematuri şi bălegar
se-ngrașe-n aburi jimblă caldă.

ceresc parfum de jimblă caldă