Deosebirea de asemuire – Nichita Stănescu

Desigur sunt un om rau;
iubesc prea mult fapturile,
prea mult, fiintele
Soarele ma orbeste
in asemuirea lui cu sine insusi; –
dar verbul ma subjuga
prin asemuirea lui
cu o broasca testoasa in flacari.

Deodata apare Fat-frumos.
El este un om bun.
El o iubeste numai si numai pe Ileana Cosinzeana.