Anton Pann – Victor Eftimiu
Ca hogea Nastratin isteţ la minte Şi mucalit, poznaş precum Păcală, Din orice vorbă el făcea zicală, Trăgea, din orice fapt, învăţăminte. În luminiţa de opaiţ, cu migală Scria şi...
Copilărie – Victor Eftimiu
Când văd pe maidane copiii zvârlind Cu grele buhoaie în rontul de bile, Sau alţii, ochind în arşice cu ichiuri de plumb, Sau alţii, cercându-şi norocul la groapa cu nuci;...
Crizanteme – Victor Eftimiu
Aşteaptă-mă diseară la fereastră Cu ochii trişti, cu fruntea visătoare ... Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme, Să-mpodobim iubirea care moare ... Am să-ţi aduc un braţ de crizanteme...
Cu morile de vânt… – Victor Eftimiu
Cu morile de vânt, cu Dulcineea Luptând, iubit, cumpliut, dar fără ură. Apoteoză anii mei trecură, Îmi știe universul epopeea. Cu zâmbetul pe frunte și pe gură, Am adorat, am...
De nu mă poţi iubi … – Victor Eftimiu
De nu mă poţi iubi, frumoaso, - Căci altul ţi-e stăpân pe veci – De ce, când te-ntâlnesc în cale O clipă - ochii nu ţi-i pleci ? De nu...
Departe, cine ştie … – Victor Eftimiu
Departe, cine ştie în ce oraş ploios Cu tâmplele în palme vei fi gândind la mine, Privind spre cerul umed, tomnatec, somnoros – Departe ... cine ştie în ce oraş...
Eu ştiu că mă iubeşti… – Victor Eftimiu
Eu ştiu că mă iubeşti, frumoaso, De ce-mi trimiţi surâsuri reci? Ah, nepăsarea asta las-o De nu vrei să mă pierzi pe veci. De vrei o viaţă să te-ascult Arată-ţi...
Murim şi noi … – Victor Eftimiu
Cu fiecare dintre cei De care moartea ne desparte, Murim şi noi – lăsând o parte În fiecare dintre ei ... Imagini ... gânduri ... doruri ... vise Adorm în...
Marea – Victor Eftimiu
Neţărmuita mare se frământă, Eternă pregătire de furtună Se-nalţă-n trombe, duduie, detună Şi-n colcăit de spumă se-nvestmântă. Şi-aşa, mereu, de mii de ani, nebună Cu însăşi ea luându-se la trântă,...
Nu le-asculta – Victor Eftimiu
Sunt drumuri albe, luminate, Şi verzi coline-n calea ta, Te cheamă vii înciorchinate, Fântâni de-azur ... Nu le-asculta ! Pe drumul drept, mergi înainte – Aruncă-ţi umbra-n asfinţit ; Sub...
O fată coase la fereastră – Victor Eftimiu
Pe obrazul stins, pe mâna-i slabă, Pe ochii trişti din cale-afară Şi-a pus pecetea nendurată Pierduta vieţii primăvară. Se scoală-ncet ... aprinde lampa ... Mai plină-i casa şi-i mai bună,...
Pastel marin – Victor Eftimiu
La Pontul-Euxin, sub firmamentul Etern al dăruirirlor totale În foşnet de covoare şi taftale Şi-au potolit furtunile torentul. Trecutul calcă treptele fatale Ţinându-se de mână cu prezentul. De-aici începe, magic,...
Plecarea ta mi-a fost o sfâşiere… – Victor Eftimiu
Plecarea ta mi-a fost o sfâşiere ... Ştiu bine că durerile se curmă ... Nici cel dintâi nu sunt, nici cel din urmă, Cenuşa vremii ninge mângâiere. Din tot ce-a...