Recruții – Nichita Stănescu

Luând ondularea de la râu și pasul de la nisipul rosu,
din clepsidre, ei vin suavi,
cum vine
ceasul eternității peste piramide.

Și trec etern păstrați, în alții,
mereu aidoma la trăsături,
lunganii de adolescenți, înalții stâlpi, unde râu-n viituri

se adâncește, atrăgând la sine umbra de cer cu păsări,
și de pomi, îmbrățișând în iuți
dulbine planetei reproduse în fragezii atomi

Ei vin cum vine primăvara-n lume,
reamintind materiei un sens,
dind ierbii sub zapezi un
nume, și soarelui, rotundul lui, imens

Luând ondularea de la râu și pasul de la lumina alergată
prin cristal redesenând în noi culori,
atlasul al vârstei de-nceput, fundamental.