Verdele ierbii e lenea ochilor mei,
furnicile sunt şchiopătarea alergării mele,
piatra e cuvântul meu nescris
de dragoste către tine,
stelele sunt micimea gândirii mele,
urletul meu nu e semn de durere,
el e numai o literă
a primului cuvânt
care-mi este strămoş.

Text – Nichita Stănescu