Uneori mă tem… – Nichita Stănescu

Uneori mă tem cu spaimă de somn
că și ceea ce iubesc
ar putea sa se fi născut.
Morții n-aș vrea să-i încredințez
dureroasa posesiune.
A fi din naștere –
de ce mă umpli de tristețe nenăscuto,
solemnă și galeșă.

1982, Almanahul Literar