Scularea din somn – Nichita Stănescu

Ca să ştergem faptul că ne-am
strâns în braţe
Vom trăi noi alte vieţi
Viaţa scândurii,
moartea pomului…

Ca să ştergem respirarea
ne vom umple, ne vom umple
nu de aer ci de sânge,-
plini de păsări visătoare

Ca să ştergem viaţa noastră
ne vom naşte noi din nou
şi vom sta cuminţi, clociţi
de o pasăre măiastră
mai a voastră,
mai fereastră
mai trecută de o astră,-
părăsită de un astru