Pe aceeaşi ulicioară… – Mihai Eminescu
Pe aceeaşi ulicioară Bate luna în fereşti, Numai tu de după gratii Vecinic nu te mai iveşti! Şi aceiaşi pomi în floare Crengi întind peste zaplaz, Numai zilele trecute Nu...
Pe gânduri ziua… – Mihai Eminescu
Pe gânduri ziua, noaptea în veghere, Astfel viața-mi tot în chinuri trece Va vrea natura oare să se plece La ruga mea să-mi deie ce i-oi cere? Nimic...
Pe lângă plopii fără soţ… – Mihai Eminescu
Pe lângă plopii fără soţ Adesea am trecut; Mă cunoşteau vecinii toţi - Tu nu m-ai cunoscut. La geamul tău ce strălucea Privii atât de des; O lume toată-nţelegea -...
Pe un album – Mihai Eminescu
Albumul? Bal mascat cu lume multă, În care toţi pe sus îşi poartă nasul, Disimulându-şi mutra, gândul, glasul… Cu toţi vorbesc şi nimeni nu ascultă. Şi eu intrai. Mă vezi...
Pentru păzirea auzului – Mihai Eminescu
Dacă auzi în aer cântare dulce, veche, O taie chiar cu sila de la a ta ureche Căci cântecele-acestea te-nchină dezmierdării Și-ți leagănă simțirea pe undele uitării; Se varsă...
Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer – Mihai Eminescu
GOETHE Spun popoară, sclavii, regii Că din câte-n lume-avem, Numai personalitatea Este binele suprem. * Nu faci efect; nesimțitori Rămân cu toții? Fii pe pace: Când piatra cade-n mlaștină, Ea...
Peste codri sta cetatea… – Mihai Eminescu
Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul...
Petri-notae – Mihai Eminescu
Împresurat de creditori, se vede, Și neputând plăti cu rele rime, Te-ai strecurat pe la Cordon, sublime, Să ne-asurzești cu versuri centipede. Presupuind că nu te știe nime, Că ești...
Phylosophia copilei – Mihai Eminescu
Glasul plăcerei dulce iubit Cheamă gândirea pe a mea frunte, Ce zboară tainic ca și o luntre În oceanu-i nemărginit. Stelele toate angeli îi par, Angeli cu aripi strălucitoare, A...
Peste vârfuri – Mihai Eminescu
Peste vârfuri trece lună, Codru-şi bate frunza lin, Dintre ramuri de arin Melancolic cornul sună. Mai departe, mai departe, Mai încet, tot mai încet, Sufletu-mi nemângâiet Îndulcind cu dor de...
Pierdut în suferinţă… – Mihai Eminescu
Pierdut în suferinţa nimicniciei mele, Ca frunza de pe apă, ca fulgerul în chaos, M-am închinat ca magul la soare şi la stele Să-ngăduie intrarea-mi în vecinicul repaos; Nimic să...
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci! – Mihai Eminescu
Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci! Și eu să-mi știu osânda... să te iubesc în veci, În veci dup-a ta umbră eu brațele să-ntind, De-a genelor mișcare nădejdea să...
Pintre stânci de piatră seacă – Mihai Eminescu
Pintre stânci de piatră seacă, Auzi plâns de cucuvai, Țipând noaptea tristu-i vai! Când în nouri se îneacă Chipul lunii cel bălai. Vraja trece peste lume, Vraja... cântec amorțit, Ca...
Poet – Mihai Eminescu
Să torni la rime rele, Cu dactile în galopuri, Cu gândiri nemistuite Să negreşti mai multe topuri; Şi când vezi vreo femeie Să te-nchini pân’la pământ Şi de-a sta ca...
Povestea codrului – Mihai Eminescu
Împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale, Toate înflorind din mila Codrului, Măriei sale. Lună, Soare şi Luceferi El le poartă-n a lui herb, Împrejuru-i are dame...
Povestea Dochiei și ursitorile – I – Mihai Eminescu
Crește iarba, mări, iară, Bătută de vânt de vară Unde mi-i pădurea rară. Dar în iarba cea frumoasă N-a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure...
Povestea Dochiei și ursitorile – II – Mihai Eminescu
[II] „Bună vreme, baci bătrân, Împăratu nost' stăpân Ne-au trimis a întreba De măriți fata ori ba." El răspunde-atunci cinstit: „Dragi voinici, bine-ați venit, Dragu mi-e să v-ospătez, Cu voi...
Povestea teiului – Mihai Eminescu
- Blanca, ştii că din iubire Făr' de lege te-ai născut; Am jurat de la-nceput Pe Hristos să-l iei de mire! Îmbrăcându-te-n veşmântu-i, Lepădând viaţa lumii, Vei spăşi greşala mumii...
Preot și filozof – Mihai Eminescu
Căci n-avem sfinții voștri, voi ne mustrați, preoți, Deși de-a voastră tagmă suntem și noi cu toți... Și nouă vânătoarea de aur și mărire Ne-nsamnă-n astă lume a Răului domnire....
Povestea magului călător în stele[III] – Mihai Eminescu
[III] Dar ce e acea steauă? E-o candelă aprinsă, De-a cerului mari valuri e dusă pe-al ei drum? E-o pară aurită de-a firii pom suspinsă Ce cade scuturată de-a morții...
Povestea magului călător în stele[II] – Mihai Eminescu
[II] În munți ce puternici din codri s'ardică, Giganți cu picioare de stânci de granit, Cu fruntea trăsnită ei norii despică Și vulturii 'n creeri palate-și ridică Ș'uimiți stau în...
Povestea magului călător în stele[IV] – Mihai Eminescu
[IV] Când mintea va cuprinde viața ta lumească, Când corpul tău cădea-va de vreme risipit, Vei coborî tu singur în viața-ți sufletească Și vei dura în spațiu-i stelos nemărginit; Cum...
Povestea magului călător în stele[I] – Mihai Eminescu
[I] În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborînd pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră...
Povestea magului călător în stele [V] – Mihai Eminescu
Cad pletele, blonde și lungi spice de - aur , Închisă 'n lungi gene privirea lui stă; O cupă cu versuri, cu cifre de maur I-a 'n mână Bătrânul —...
Povestea magului călător în stele[VI] – Mihai Eminescu
[VI] Magul rămas în munte, din el ieși afară, Pe-o piatră detunată el șede peste văi, Privește. — Codrii mângâiu cu vânt de primăvară A lui frunte uscată, adâncii ochi...
Povestea magului călător în stele[VII] – Mihai Eminescu
[VII] «Eu de pe stâlpul negru iau arfa de aramă, Arfa a cărei sunet e turbur, tremurat, Arfa care din pietre durerile le chiamă, Din stâncile stârpite, din valu 'nfuriat......
Prin nopti tăcute – Mihai Eminescu
Prin nopti tacute, Prin lunce mute, Prin vantul iute, Aud un glas; Din nor ce trece, Din luna rece, Din visuri sece, Vad un obraz. Lumea senina, Luna cea plina,...
Privesc orașul furnicar – Mihai Eminescu
Privesc orașul furnicar Cu oameni mulți și muri bizari, Pe strade largi cu multe bolți, Cu câte-un chip l-a stradei colț. Și trec foind, râzând, vorbind, Mulțime de-oameni pași...
Pustnicul – Mihai Eminescu
Sala-mbrăcată cu-atlas alb ca neaua, Cusut cu foi și roze vișinii, Și ceruită strălucea podeaua Ca și-aurită sub lumine vii Lumini de-o ceară ca zăharu o steauă, Diamant...
Răsai asupra mea… – Mihai Eminescu
Răsai asupra mea, lumină lină, Ca-n visul meu ceresc d-odinioară; O, maică sfântă, pururea fecioară, În noaptea gândurilor mele vină. Speranța mea tu n-o lăsa să moară Deși al meu...
Renunţare – Mihai Eminescu
Aş vrea să am pământul şi marea-n jumătate, De mine să asculte corăbii şi armate, De voi clipi cu ochiul, cu mâna semn de-oi face, Să-şi mişte răsăritul popoarelor încoace;...
Replici – Mihai Eminescu
Poetul Tu eşti o undă, eu sânt o zare, Eu sânt un ţărmur, tu eşti o mare, Tu eşti o noapte, eu sânt o stea - Iubita mea. Iubita Tu...
Resignațiune (din Schiller) – Mihai Eminescu
Și eu născui în sânul Arcadiei și mie Natura mi-a jurat La leagănu-mi de aur să-mi deie bucurie; Și eu născui în sânul Arcadiei, dar mie O scurtă primăvară dureri...
Rime alegorice – Mihai Eminescu
Corabia vieții-mi, grea de gânduri, De stânca morții risipită-n scânduri, A vremei valuri o lovesc și-o sfarmă Și se izbesc într-însa rânduri-rânduri. Iar eu pe-un țărm pustiu murii în pace....
Revedere – Mihai Eminescu
- Codrule, codruţule, Ce mai faci, drăguţule, Că de când nu ne-am văzut Multă vreme au trecut Şi de când m-am depărtat, Multă lume am umblat. - Ia, eu fac...
Romancero español – Mihai Eminescu
A. De ce pângi, o, dona Diana, De ce ochiu-ți lăcrimează? Nu ești sântă și frumoasă Ca o dramă spaniolă? Știi: don Manuel, perfidul, Inconstant iubește-o altă, Alta brună, dulce,...
Rugăciunea unui dac – Mihai Eminescu
Pe când nu era moarte, nimic nemuritor, Nici sâmburul luminii de viaţă dătător, Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeuna, Căci unul erau toate şi totul era una;...
S-a dus amorul… – Mihai Eminescu
S-a dus amorul, un amic Supus amândurora, Deci cânturilor mele zic Adio tuturora. Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece, Şi nici pe buze nu-mi mai vin, Şi...
Să fie sara-n asfințit – Mihai Eminescu
Să fie sara-n asfințit Și noaptea o să înceapă; Răsaie luna liniștit Și tremurând din apă; Și să împrăștie scântei Cărărilor din crânguri, În ploaia florilor de tei Să stăm...
Rugăciune – Mihai Eminescu
Crăiasă alegându-te Îngenunchem rugându-te, Înalţă-ne, ne mântuie Din valul ce ne bântuie; Fii scut de întărire Şi zid de mântuire, Privirea-ţi adorată Asupra-ne coboară, O, Maică prea curată Şi pururea...
Să țin încă o dată… – Mihai Eminescu
Să țin încă o dată Mânuța ta la piept Și-n ochii tăi să caut Întrebător și drept. O strâns-îmbrățișare Vis dureros de foc Ș-apoi să plec în lume, Copil...
Sala-i mare, strălucită – Mihai Eminescu
Sala-i mare, strălucită, Masa-i albă, oaspeți mulți, Vorbe dulci să tot asculți Și lumina-i îndrăgită De ochi lucii, de ochi mulți. Icia unii stau alene Și visează și gândesc,...
Sara pe deal – Mihai Eminescu
Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng, clar izvorând în fântâne; Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine. Luna pe cer...
Sarmis – Mihai Eminescu
Mijește orizonul cu raze depărtate, Iar marea-n mii de valuri a ei singurătate Spre zarea-i luminoasă pornește să-și unească Eterna-i neodihnă cu liniștea cerească. Natura doarme dusă, tăriile în pace....
Sătul de lucru… – Mihai Eminescu
Sătul de lucru caut noaptea patul, Dar al meu suflet un drumeţ se face Şi pe când trupul doarme-ntins în pace, Pe-a tale urme l-au împins păcatul. E noapte neagră-n...
Sauve qui peut (variantă) – Mihai Eminescu
Albumul tău e un salon în care S-adună fel de fel de lume multă Și fiecine așaz-o foaie smultă Din viața sa, în versuri răbdătoare. Acum dorești cu pana mea...
Sboar’ al nopții negru flutur – Mihai Eminescu
Sboar' al nopții negru flutur Cu-a lui aripi ostenite, Pe când crengile se scutur Pe cărări înțelenite. Iară bolta cea senină Printre ramuri, printre frunză, Aruncând dungi de lumină Cearcă...
Scrisoarea I – Mihai Eminescu
Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare, Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare, Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, şi în odaie Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie, Ea...
Scrisoarea II – Mihai Eminescu
De ce pana mea rămâne în cerneală, mă întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltăreţele...
Scrisoarea III – Mihai Eminescu
Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă, Ce cu-a turmelor păşune, a ei patrie ş-o schimbă, La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru...